În ciuda faptului că a prezentat sindicatelor setul de propuneri, MECTS nu ştie încă pe câţi profesori îi va afecta tăierea celor 15.000 de norme.
Clasele I, a V-a şi a IX-a vor avea, începând cu noul an şcolar, câte treizeci de elevi, unităţile de învăţământ urmând să îşi restrângă efectivele de şcolari, astfel încât diminuarea numărului de clase să ducă reducerea normelor de predare. Planul de măsuri pe care Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) l-a prezentat, marţi, sindicatelor, prevede şi creşterea numărului de ore pe care profesorii cu gradul I, cu peste 25 de ani vechime trebuie să le petreacă la catedră. Norma didactică va creşte în cazul acestora de la 16 ore, la 18 ore pe săptămână. Măsurile propuse de minister presupun mai multă muncă şi pentru cei care conduc şcolile. Directorii şi directorii adjuncţi vor fi nevoiţi să predea timp de 6-12 ore pe săptămână, plafonul minim fiind ridicat cu două ore.
Elevii de la ţară vor învăţa în satele vecine cu şcoli mai mari
Unităţile de învăţământ vor avea, de asemenea, reguli noi pentru a dobândi statutul de personalitate juridică, astfel încât numărul de două sute de elevi prevăzut de regulamentele actuale pentru primirea avizului va deveni insuficient. Şcolile din mediul rural unde numărul elevilor este scăzut, vor fi închise. Ministerul ia în vedere ca, în urma unei evaluări, inspectoratele să stabilească ce unitate şcolară de pe raza fiecărei comune dispune de dotări mai bune şi de un efectiv mai ridicat de elevi, astfel încât, respectiva şcoală să-i primească şi pe elevii din satele învecinate, transportul urmând a se face cu microbuzul. Aceasta în cazul în care distanţele pe care trebuie să le parcurgă elevii nu depăşesc 6-10 kilometri şi există infrastructura necesară.
Sindicatele spun că măsurile MECTS vor avea efecte negative
În cifre, economiile ar urma să arate în felul următor: 2.121 de norme didactice mai puţin, în urma măririi numărului de ore pe care directorii le vor petrece la clasă; 4.624 de norme economisite prin creşterea volumului de muncă a profesorilor cu vechime şi alte 1.000 de norme, prin restrângerea dreptului şcolilor de a primi personalitate juridică. Astfel, în anul şcolar 2010-2011 vor fi cu 1.400 de clase mai puţin decât în prezent, ceea ce presupune o reducere a numărului de posturi didactice cu 1.850.
Preşedintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Aurel Cornea, spune că eficientizarea despre care vorbeşte ministerul, este în fapt o comasare, ce va avea efecte negative. Acesta spune că va ataca decizia ministerului la Curtea Constituţională, sesizând Avocatul Poporului.
Sursa gandul.info
Cristian Adomniţei a semnat, ieri, un protocol de colaborare cu Silano Marseglia ...
În perioada 30 mai-1 iunie 2008, va avea loc la Tg. Mureş, Festivitatea de Premiere SNAC 2008. Festivitatea de premiere include şi un concurs naţional de dans şi muzică, pe două secţiuni: modern şi tradiţional.
Standardele de cost sunt stabilite pe baza unor coeficienţi de diferenţiere pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare sau domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de mediul urban sau rural.
Sindicatele din educaţie cred că OUG 114/2009 privind disponibilizările din învăţământ poate fi modificată, dacă reprezentanţii Guvernului vor avea un dialog serios cu reprezentanţii cadrelor didactice, care susţin că acest act normativ a încălcat principii fundamentale.
Numărul maxim de posturi finanţate pentru învăţământul preuniversitar de stat în 2010 a fost diminuat cu 10% faţă de nivelul aprobat în 2004, cu peste 33.000 posturi, la un total de 306.000 locuri bugetate, reducerea urmând să fie aplicată în două etape, până la 31 august şi 31 decembrie 2010.
Preşedintele Băsescu a declarat, marţi seară, la OTV, referitor la decizia privind reducerea de posturi din educaţie, că vor pleca din sistem suplinitorii şi cadrele didactice aflate la pensie şi că o eventuală reformă curiculară va genera alte disponibilizări din sistemul de educaţie.